Chimenul — Carum carvi L. (fam. Umbeliferae)
Mai este cunoscut şi sub denumirile de: chimion, secărică. În
scopuri medicinale se foloseşte fructul.
Principii active: ulei volatil
format din: carvonă, limonen, dehidrocarvonă, dihidroearveol; lipide, substanţe
albuminoide, substanţe minerale, amidon, glucide, rezine, tanoizi etc.
Acţiune farmacodinamică. Stimulent al secreţiilor
gastrice, carminativ, galactogog, reglează funcţiile stomacului,
antiinflamator intestinal, antiseptic gastric şi intestinal, diuretic,
fluidifică secreţiile bronhice.
Utilizări terapeutice. Intern se administrează în
balonări intestinale (carminativ) — uşurează eliminarea gazelor din stomac. Se
poate asocia în părţi egale cu fenicul şi cori- andru. în anorexie, mărind
pofta de mâncare. În bronşite, pentru fluidificarea secreţiilor bronhice.
Calmant in colici gastrice şi
intestinale. În enterocolite. Măreşte cantitatea de lapte la femeile care alăptează.
Notă. În
alimentaţie, fructele se folosesc ca aromatizant la prepararea supelor,
lichiorurilor, prăjiturilor etc.
Preparare şi administrare. Intern, sub formă de
infuzie — o linguriţă şi jumătate de seminţe la 250 ml apă clocotită; se bea în
trei reprize, după mesele principale.
Zona de creştere. În judeţele Bihor şi Arad, Ţara
Haţegului, Podişul Transilvaniei, Ţara Bîrsei şi Subcarpaţii răsăriteni.
Recoltarea. Întrucât fructele coapte se scutură
foarte uşor, recoltarea se face cu secera, cînd 25-30% din umbele sunt brune.
Chimionul
se strânge în snopi mici cu diametrul de 15-20 cm. Snopii se aşază în picioare
pentru a se usca.
Recoltarea
trebuie făcută numai dimineaţa, seara sau chiar noaptea. În timpul zilei se
poate recolta numai când timpul este noros.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu