În scopuri medicinale se foloseşte fructul-
Asemănări-deosebiri. În ţara noastră creşte subspecia carpatica Rousi, cu ramuri drepte (nu în zig-zag), frunze late peste 5 mm şi fructe subglobuloase.
Se deosebeşte de sălcioară (Eleagnus angustifolia L.) care are flori hermafrodite (cu ambele sexe) şi fructe argintii.
Păducelul (Crataegus monogyna Jacq.), cu care ar avea unele asemănări, se caracterizează prin frunze divizate şi fructe în inflorescenţe pedunculate, cu caliciul persistent.
Principii actice: vitamina G (predomină), pigmenţi carotenoidici care dau fructelor culoarea portocalie, cu ulei gras în care sunt dizolvaţi aceşti pigmenţi, izoramnetol, vitaminele B1 şi B2, acid folic, acizi graşi nesaturaţi şi fitosteroli, inozitol şi acid nicotinic, ulei volatil etc.
Utilizări terapeutice. Intern. Fructele de cătină sunt con¬siderate ca o polivitamină naturală şi pot fi consumate sub formă de suc, gem, marmeladă, siropuri, vin, lichior etc ,1 constituind un aliment accesibil tuturor. Pentru obţinerea acestor preparate, fructele proaspete se storc printr-o presă de struguri sau se freacă pe o sită inoxidabilă pentru înlăturarea sâmburilor; la sucul obţinut se adaugă zahăr după formulele obişnuite de preparare, din cărţile de specialitate culinară.
Se utilizează în avitaminoză (din fructe de cătină, uscate, sub formă de ceaiuri), diaree, reumatism şi urticarie.
Preparare şi administrare. Intern, sub formă de infuzie — 2 linguri de fructe zdrobite la 500 ml apă clocotită. Se lasă vasul acoperit 30 minute; se bea fracţionat în decursul unei zile.
O băutură plăcută şi răcoritoare se obţine din 750 g fruc¬te, care se fierb cu 6 litri apă şi 1 kg zahăr. După răcire, se toarnă în sticle şi se păstrează în loc răcoros.
Pentru obţinerea vinului, se pun într-un vas de sticlă 1 kg fructe zdrobite, peste care se toarnă 5 litri apă fiartă şi răcită şi 1,5 kg zahăr; în vederea grăbirii fermentării, se re¬comandă să se adauge şi drojdie de vin; se lasă 15— 20 zile, apoi se decantează în sticle, timp în care uleiul portocaliu se adună la suprafaţa vinului. Pentru prepararea vinului se pot utiliza şi fructele uscate, în proporţie de 5 ori mai mică.
Zone de creştere. Se dezvoltă din zona de litoral până în zona montană, mai ales pe albiile râurilor din zona de deal unde conţinutul de vitamină C este mai ridicat), în Muntenia (judeţele Argeş şi Dîmboviţa, dar mai ales Buzău şi Prahova), Moldova (judeţele Bacău şi Vrancea).
Recoltarea. Se face începând din luna august până la pri¬mul îngheţ, după care conţinutul în vitamina C scade brusc. Tăierea fructelor de pe ramuri se face cu foarfeca, după care se strâng în coşuri căptuşite cu hârtie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu