Asemănări-deosebiri. Poate fi confundat cu Rubus caesius L. (b) (Murul de mirişte) care creşte în zona de câmpie pe răzoare, pe lângă garduri, pe marginea apelor, care este mai redus ca înălţime şi cu lăstari slabi; ghimpii sunt mai mici şi foarte deşi iar frunzele au 3 foliole în loc de 5 câte sunt la Rubus fruticosus L. (a).
Fructele sunt incomplet dezvoltate cu unele drupe mult mai mici (la Rubus fruticosus sunt mai uniform dezvoltate).
Principii active: tanin, flavonoide, acizii: malic, lactoizocitric, succinic, oxalic etc.; vitamina C, inozitol etc.Acţiune farmacodinamică. Antidiareic, antiseptic, astringent.
Utilizări terapeutice: Intern: în diaree, (tonic şi astringent), colite, gastroenterite, gingivite. Extern, în leucoree, fistule anale, gingivite. Sub formă de gargară, în inflamaţiile gingiilor, gurii şi gâtului. Sub formă de cataplasme se foloseşte în hemoroizi sau fisuri anale, iar sub formă de irigaţii în leucoree.
Preparare şi administrare. Intern: 2 linguriţe de frunze la 200 ml apă clocotită; se beau 2 ceaiuri pe zi Extern: infuzie — cantitatea de plantă se dublează. Se foloseşte sub formă de: clisme, băi, comprese sau gargară (în gingivite). Zone de creştere. Zona deluroasă, la marginea pădurilor, tufişuri, pe coastele dealurilor. În întreaga regiune de deal a ţării. Recoltare. Recoltarea foliolelor se face prin strujire, înainte şi în timpul înfloririi. Datorită ghimpilor de pe peţiol mâna va fi apărată cu o mănuşă sau ciorap de lână.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu