Principii active: cinarină, polifenoli, oxidaze, flavonozide: cinarozidă şi scolimozidă, un principiu amar, inulină acid clorogenic, glicozidele A şi B, mucilagii, tanoizi, zaharuri, acid malic, lactic, gliceric şi glicolic, derivaţi triterpenici, săruri de potasiu şi magneziu.
Activitate farmacodinamică. Excită secreţiile biliare, măresc reziduul uscat al bilei, stimulează secreţia biliară a colesterolului, scad colesterolul din sânge, regenerează celulele hepatice, scad zahărul din sânge, măresc pofta de mâncare; decongestiv renal.
Utilizări terapeutice. Intern, în hepatită cronică şi ciroză hepatică. Datorită cinarinei şi polifenolilor au acţiune coleretică (stimulează secreţia biliară a ficatului) şi colagogă (stimulează contracţia veziculei biliare şi evacuarea bilei în intestin). Măreso reziduul uscat al bilei şi stimulează excreţia biliară a colesterolului. Activează funcţia antitoxică a ficatului. Are acţiune trofică (de hrănire) asupra celulei hepatice. Se utilizează în disfuncţii hepato-biliare în special în insuficienţă biliară, in angiocolite, în obstrucţii parţiale ale hepatocoledocului. Colecistite acute şi cronice; constipaţie; vărsături (vomă); enterită; colită; hemoroizi; hipercolesterolemie; diureză; fermentaţii intestinale; angină pectorală; ateroscleroză; diabet, prin diminuarea zahărului din sânge, datorită unor oxidaze; prurit (mâncărime) şi urticarie, prin eliminarea de toxine.
Preparare si administrare. Intern: infuzie: 2 linguriţe frunze mărunţite la 300 ml apă clocotită. După 10 zile se măreşte doza la 4 linguriţe, iar după încă 10 zile, 5 linguriţe la 300 ml apă clocotită. În acest fel, doza creşte treptat la 10 zile. Administrare: o parte din ceai (2-3 înghiţituri) se bea dimineaţa pe stomacul gol, după care bolnavul va sta întins timp de 20-30 minute pe partea dreaptă. Restul con-ţinutului va fi băut încet, înghiţitură cu înghiţitură în cursul aceleiaşi zile, cu 30 minute înaintea meselor principale. Cura este de 30 zile. După o pauză de o lună, cura se poate relua.
Notă. Nu se supradozează, întrucât provoacă colici hepatobiliari. Zone de creştere. Sub formă de cultură este zonală în sudul ţării, în judeţele: Ilfov, Ialomiţa, Teleorman, Olt si Dolj. Recoltarea. Peţiolul frunzei, ca şi nervura principală au conţinut slab în principii active în stadiul avansat de dezvoltare. De aceea recoltarea frunzelor trebuie să se facă în momentul când ajung la 30—35 cm lungime, iar peţiolul şi nervura principală sunt încă fragede.
Recoltarea frunzelor în acest stadiu va permite obţinerea de 4—5 recolte de frunze de calitate superioară. Operaţia se face prin tăierea frunzelor cu secera sau cuţitul, de la exteriorul rozetei, şi la 2-3 cm de la locul de intersecţie a lor. Frunzele mici din interiorul rozetei nu se taie, ele asigurând dezvoltarea altei rozele. (Utima recoltă se ia la sfîrşitul lunii septembrie. Se recomandă folosirea mănuşilor de cauciuc pentru evitarea înţepăturilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu