Dudul -Morus alba L., Morus nigra L. (fam. Moraceae)

Dudul -Morus alba L., Morus nigra L. (fam. Moraceae) Este cunoscut şi sub denumirile de: agud, frăgar, cirici, iagod, mură, sorcoji. În scopuri medicinale se folosesc frunzele. Principii active: tanin, acid aspartic, acid folie şi acid folinic, arginină, compuşi volatili: butilamină, acid acetic, propionic, izobutiric; aldehide, cetone, beta caroten, maleat şi carbonat de calciu, adenină.
 Acţiune farmacodinamică. Astringent, antidiabetic, alcalinizant, antidiareic.
 Utilizări terapeutice. În diaree; în diabet zaharat -activitatea este crescută, dacă la ceai se adaugă frunze de afin, teci de fasole, frunze de nuc şi urzică. Se mai foloseşte în gastrite şi ulcer gastric şi duodenal. Preparare şi administrare. Intern, sub formă de infuzie -o lingură frunze de dud alb sau de dud negru la 250 ml apă clocotită; se bea în trei reprize după mesele principale. Pentru diabet nu se îndulceşte cu zahăr, ci cu zaharină sau ciclamat de sodiu. Zone de creştere. Se găseşte răspândit în toată ţara în regiunile de câmpie şi dealuri joase. Recoltare. Lunile indicate pentru recoltare sunt mai şi iunie, când frunzele sunt tinere. Se recoltează prin ciupire,frunzele fără peţiol sau prin strujire, îndepărtându-se ulterior peţiolul. 21. Fasolea -Phaseolus vulgaris L. (fam. Leguminosae) În scopuri medicinale se folosesc tecile, fără seminţe.

 Principii active: aminoacizi, între care arginină, asparagină, tirozină, triptofan, betaină, lizină etc., vitamina C, acid silicic, acid fosforic, săruri minerale, hemiceluloză etc. Acţiune farmacodinamică. Adjuvant în tratamentul diabetului prin scăderea zahăru¬lui din sânge, diuretic, puternic depurativ -curăţă umorile orga¬nismului, favorizînd eliminarea toxinelor şi a produşilor rezultaţi din dezasimilare, -antiseptic renal, remi¬neralizant al organis-mului datorită acidu¬lui silicic. În stările de hidropizie (lichid în cavitatea abdomi¬nală şi ţesuturi, în afecţiuni ale rinichilor şi vezicii urinare şi în bolile de inimă, ceaiul din teci de fasole mărunţite măreşte canti¬tatea de urină, înlătură excesul de apă din corp (datorită sărurilor minerale); odată cu aceasta se elimină şi toxinele, contribuind astfel la ameliorarea stărilor reumatice. Utilizări terapeutice. Intern, datorită argininei, în diabet zaharat. În edeme renale, acnee şi erupţii ale pielii. În cistite, calmând spasmele şi normalizînd urinarea. Preparare şi administrare. Intern, preparat ca decoct; trei linguri de teci mărunţite la 750 ml apă rece; se fierb 20 minute; se bea în trei reprize pe parcursul unei zile. În diabet, ceaiul se bea neîndulcit sau îndulcit cu zaharină sau ciclamaţi de sodiu. Zone de creştere. În stare cultivată, în toate zonele de câmpie şi dealuri joase. Recoltare. Se strâng tecile fără boabe (Fructus Phaseolisinesemine) când se despică, adică în lunile septembrie-octombrie. 22. Feniculul -Foeniculum vulgare Mill. (fam. Umbeliferae) Specie exclusiv de cultură, planta mai este cunoscută sub denumirile: anason mare, anason dulce, anason nemţesc, chimen dulce, secară de grădină, molură, fincen, hanus. În scopuri medicinale se foloseşte fructul. Principii active; ulei vola¬til format din anetol, limonen, alfa pinen, fenconă, estragoj etc., lipide, aleuronă, derivaţi cumarinici, flavonoide (cvercetin sau camferoglicozid), flavonol-3-glucuronid, zabaruri, substanţe minerale, mucilagii, ceruri, stigmasterină, substanţe amare. Acţiune farmacodinamică. Datorită componentelor din uleiul volatil, are acţiune antispastică şi carminativă -calmează durerile abdominale, reducând spasmele digestive şi balonările prin evacuarea gazelor intestinale. Este galactogog (stimulează secreţia lactată), fluidifică secreţiile bronhice şi are proprietăţi sedalive. Liniştitor în tusea convulsivă şi astmatică. Uşurează expectoraţia în tusea bronhică. Având an gust plăcut, se recomandă mai ales la copii. Extern: antiinflamator şi antiseptic laringo-faringo-amigdalian.  Ulilizări terapeutice. Intern: în balonări abdominale, tuse convulsivă, astm bronhie şi bronşite. Extern: în laringite, faringite, amigdalite şi infecţii ocu¬lare. Preparare şi administrare. Intern sub formă de infuzie. Pentru adulţi: 5-6 fructe zdrobite la 200 ml apă clocotită; se bea în trei reprize, după mesele principale. Pentru copiii sugari: jumătate linguriţă de fructe zdrobite la 200 ml apă clocotită; se bea în trei reprize, după mesele principale. Extern, tot ca infuzie. Doza se dublează la aceeaşi canti¬tate de apă; se utilizează în gargarisme sau aplicaţii locale sub formă de comprese. Zone de creştere. Câmpia Dobrogei, Olteniei, Timişului, Crişurilor, Bărăganului, Burnazului, Moldovei (judeţul Botoşani) şi Covurlui.