Asemănări-deosebiri. Se deosebeşte de alte specii după ramurile în 4 muchii. Principii active: acid salicilic, o saponină-equisetonina, care prin hidroliză dă arabinoză, fructoză şi equisetogenină; sunstanţe de natură flavonoidică: galuteolină şi izoquercetina, alcaloizii 3 -metoxipiridina, nicotină, palustrina şi palustridina, articulatidina şi izoarticulatidina, substanţe de natură glicozidică considerate ca antivitamine Bl , o fitosterină-beta-sitosterolul, acid malic şi oxalic, gliceride ale acizilor stearic, linoleic şi oleic, dimetil-sulfone, vitamina C, ulei volatil, săruri de potasiu etc.
Utilizări terapeutice. În anemie secundară post hemoragică -acţiune hemostatică prin mărirea numărului de eritrocite. În tuberculoză pulmonară, ca remineralizant. Ca hemostatic în: hemoroizi, metroragii, epistaxis. Are acţiune diuretică în gută şi reumatism. Datorită saponinelor se uşurează expectoraţia în bronşite. În bolile de rinichi şi de vezică, prin acţiunea antimicrobiană a uleiului volatil şi a sărurilor de potasiu au efect diuretic. Prin diureza pe care o produce, acţionează favorabil în bolile de inimă, ficat, piele etc. În ulcer gastric, ca hipoacidifiant şi hemostatic.
Preparare şi administrare. Intern sub formă de decoct -o linguriţă plantă mărunţită Ia 250 ml apă rece; se fierbe 15 minute; se bea călduţ, de trei ori pe zi, între mese. Zone de creştere. Se întâlneşte din zona de câmpie până în cea montană, pe marginea apelor, în lunci, pe locuri râpoase, fugitive, pe terasamentele căilor ferate, în aproape toate judeţele ţării. Recoltare. Se consideră perioada optimă lunile iulie-septembrie. Se recoltează tulpinile sterile de la 5-6 cm de la sol prin tăierea cu secera sau cuţitul întrucât prin rupere se face cu multă greutate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu